<?xml 
version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0" 
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
>

<channel xml:lang="en">
	<title>Kigali Today</title>
	<link>https://www.kigalitoday.com/</link>
	<description>Kigali Today ibagezaho amakuru nyayo ku Rwanda</description>
	<language>en</language>
	<generator>SPIP - www.spip.net</generator>
	<atom:link href="https://www.kigalitoday.com/spip.php?page=backend" rel="self" type="application/rss+xml" />

	<image>
		<title>Kigali Today</title>
		<url>https://kigalitoday.com/local/cache-vignettes/L144xH34/siteon0-628cb.gif?1780990830</url>
		<link>https://www.kigalitoday.com/</link>
		<height>34</height>
		<width>144</width>
	</image>



<item xml:lang="en">

		<title>Ikibuga cy'indege cya Bugesera kizaba cyuzuye bitarenze Ukuboza 2022 </title>

		<link>https://kigalitoday.com/amakuru/mu-rwanda/Ikibuga-cy-indege-cya-Bugesera-kizaba-cyuzuye-bitarenze-Ukuboza-2022</link>

		<guid isPermaLink="true">https://kigalitoday.com/amakuru/mu-rwanda/Ikibuga-cy-indege-cya-Bugesera-kizaba-cyuzuye-bitarenze-Ukuboza-2022</guid>

		<dc:date>2021-05-19T20:28:32Z</dc:date>

		<dc:format>text/html</dc:format>

		<dc:language>en</dc:language>

		<dc:creator>Editor</dc:creator>

		
		
		
		
			<category domain="section">
				 Mu Rwanda
			</category>
		

		
		
		
		
			<category domain="tag">
				Bugesera
			</category>
		
			<category domain="tag">
				Jean de la Croix Tabaro na Mediatrice Uwingabire
			</category>
		

		
		
		
		<description><![CDATA[
			Ku wa Kabiri w’iki cyunweru ni bwo Minisitiri w’ibikorwa remezo, Amb. Claver Gatete, yavuze ko ibikorwa byo kubaka ikibuga cy’indege mpuzamahanga cya Bugesera bifite agaciro ka Miliyari 1.3&nbsp;(…)
		]]></description>

		
		
		
		<content:encoded><![CDATA[

			<h1>Ikibuga cy’indege cya Bugesera kizaba cyuzuye bitarenze Ukuboza 2022 </h1>

			

			

			<div class='spip_document_151414 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center spip_document_avec_legende'
  data-legende-len="60" data-legende-lenx="x"
>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/png/bugesera-international-airport_-_copy.png' width="700" height="371" alt="Igice kimwe cy'ikibuga cy'indege mpuzamahanga cya Bugesera" title="Igice kimwe cy'ikibuga cy'indege mpuzamahanga cya Bugesera" class="artimgcontent" />
<div class='spip_ocs_real'><div class="imgartmargin"><strong>Igice kimwe cy&#8217;ikibuga cy&#8217;indege mpuzamahanga cya Bugesera</strong></div></div>
</figure>
</div>
<p>Minisitiri  Gatete yagize ati, “ Ubu ibikorwa birimo gukorwa, birimo imihanda indege zikoresha ku kibuga, n’ibindi bikorwa remezo indege zisaba bikorwa ku butaka, ibyo bikaba birimo gukorwa na sosiyete yitwa ‘Montal Engil’, by’umwihariko ibyo bikorwa bigeze hafi kuri 40%. Ubu twanatangiye gushaka abazubaka aho indege zihagarara, n’izindi nyubako zikenewe, ibyo bikaba biteganyijwe gutangira mu mezi abiri ari imbere”.</p>
<p>Minisitiri Amb. Gatete yongeyeho ati “Ubu turimo turakora uko dushoboye kose kugira ngo ibikorwa by’ubwubatsi bizabe byarangiye mu mpera z’umwaka utaha niba byose bigenze uko byateganyijwe”.</p>
<p>Ibikorwa byo kubaka ikibuga cy’indege mpuzamahanga cya Bugesera byatangijwe na Perezida wa Repubulika, Paul Kagame muri Kanama  2017, nyuma y’uko amasezerano  ajyanye no kucyubaka yari yasinywe muri Nzeri 2016 hagati ya Guverinoma y’u Rwanda na sosiyete y’ubwubatsi ikomoka muri Portugal yitwa ‘Mota Engil Engenharia e Construcao Africa’ kugira ngo izubake icyo kibuga.</p>
<div class='spip_document_151415 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center spip_document_avec_legende'
  data-legende-len="81" data-legende-lenx="xx"
>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/he-13.jpg' width="700" height="439" alt="Ubwo Perezida Kagame yashyiraga ibuye ry'ifatizo ahubakwa icyo kibuga cy'indege" title="Ubwo Perezida Kagame yashyiraga ibuye ry'ifatizo ahubakwa icyo kibuga cy'indege" class="artimgcontent" />
<div class='spip_ocs_real'><div class="imgartmargin"><strong>Ubwo Perezida Kagame yashyiraga ibuye ry&#8217;ifatizo ahubakwa icyo kibuga cy&#8217;indege</strong></div></div>
</figure>
</div>
<p>Mbere byari biteganyijwe ko abagenzi bagera kuri miliyoni 4.5 ari bo bazajya bakoiresha icyo kibuga ku mwaka. Mu Kwezi k’Ukuboza 2019, u Rwanda rwongereye ubushobozi bw’icyo kibuga, nyuma yo gusinyana amasezerano y’ubufatanye mu ishoramari na Sosiyete ya Qatar Airways.</p>
<p>Muri ayo masezerano, Qatar Airways yiyemeje kwishyura  60% y’uwo mushinga, muri rusange ufite agaciro ka Miliyari  1.3 y’Amadolari ya Amerka.</p>
<p>Uko biteganyijwe, igice cya mbere cy’icyo kibuga nicyuzura kizaba gifite ubushobozi bwo kwakira abagenzi bagera kuri Miliyoni zirindwi ku mwaka, na ho igice cya kabiri biteganyijwe ko kizarangira kubakwa mu 2032, nicyuzura icyo kibuga kizaba gifite ubushobozi bwo kwakira abagenzi bagera kuri Miliyoni 14 ku mwaka.</p>
<div class='spip_document_151416 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center spip_document_avec_legende'
  data-legende-len="56" data-legende-lenx="x"
>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/design-of-bugesera-airport-an-artistic-impression.jpg' width="700" height="488" alt="Igishushanyo mbonera cy'ikibuga cy'indege cya Bugesera" title="Igishushanyo mbonera cy'ikibuga cy'indege cya Bugesera" class="artimgcontent" />
<div class='spip_ocs_real'><div class="imgartmargin"><strong>Igishushanyo mbonera cy&#8217;ikibuga cy&#8217;indege cya Bugesera</strong></div></div>
</figure>
</div>

			<hr />

			

			

		]]></content:encoded>

		
		
		
		
			<enclosure 
				url="https://kigalitoday.com/IMG/jpg/he-13.jpg"
				length="80719"
				type="image/jpeg" />
		

	</item>
<item xml:lang="en">

		<title>Abandi bareganwa na Rusesabagina ni ba nde?</title>

		<link>https://kigalitoday.com/ubutabera/imanza/article/abandi-bareganwa-na-rusesabagina-ni-ba-nde</link>

		<guid isPermaLink="true">https://kigalitoday.com/ubutabera/imanza/article/abandi-bareganwa-na-rusesabagina-ni-ba-nde</guid>

		<dc:date>2021-02-18T20:35:07Z</dc:date>

		<dc:format>text/html</dc:format>

		<dc:language>en</dc:language>

		<dc:creator>Editor</dc:creator>

		
		
		
		
			<category domain="section">
				Imanza
			</category>
		

		
		
		
		
			<category domain="tag">
				Jean de la Croix Tabaro na Mediatrice Uwingabire
			</category>
		

		
		
		
		<description><![CDATA[
			Urubanza ruregwamo  Paul Rusesabagina ukurikiranyweho ibyaha birimo n’icy’iterabwoba , Callixte Nsabimana, Herman Nsengimana n’abandi cumi n’umunani bareganwa, bose bakaba bahujwe n’impuzamashyaka&nbsp;(…)
		]]></description>

		
		
		
		<content:encoded><![CDATA[

			<h1>Abandi bareganwa na Rusesabagina ni ba nde?</h1>

			

			

			<div class='spip_document_147080 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/rusesabagina_trial_2_.jpg' width="700" height="483" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Ni urubanza rw’amateka, rwakurikiranywe n’abantu batandukanye harimo abanyamakuru, Abadipolomate, n’abandi bumva bashishikajwe no kumva  iby’urwo rubanza.</p>
<p>Mu iburanisha ry’urwo rubanza mu mizi, mu cyumba cy’Urukiko rw’Ikirenga, hari abarukurikiye mu buryo bw’ikoranabuhanga (Live streaming), abenshi bakagira ibyo baruvugaho ku mbuga nkoranyambaga, bakurikije uko iburanisha ryari rimeze, uko abunganira abaregwa basubizanya n’ubushinjanya, ku buryo byagaragaraga  ko ruzaba ruryoshye kurwumva mu gihe kiri imbere kuko rurakomeje.</p>
<div class='spip_document_147081 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center spip_document_avec_legende'
  data-legende-len="112" data-legende-lenx="xx"
>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/rusesabagina_trial_1_.jpg' width="700" height="465" alt="Rusesabagina n'umwunganizi we Me. Gatera Gashabana ubwo bari mu rukiko ku wa Gatatu tariki 17 Gashyantare 2021" title="Rusesabagina n'umwunganizi we Me. Gatera Gashabana ubwo bari mu rukiko ku wa Gatatu tariki 17 Gashyantare 2021" class="artimgcontent" />
<div class='spip_ocs_real'><div class="imgartmargin"><strong>Rusesabagina n&#8217;umwunganizi we Me. Gatera Gashabana ubwo bari mu rukiko ku wa Gatatu tariki 17 Gashyantare 2021</strong></div></div>
</figure>
</div>
<p>Mu gihe abenshi, bari bashishikajwe no kumva Rusesabagina wamenyekanye cyane muri Filimi yiswe ‘Hotel Rwanda’, urwo rubanza rukomatanyije rurimo n’abagera mu ijana baregera indishyi.</p>
<p>Dore urutonde rw’amazina y’abari muri urwo rubanza ruhuriweho na Rusesabagina n’abo bareganwa bahuriye ku byaha birimo iterabwoba, ibitero by’iterabwoba byakorewe ahitwa i Nyabimata. Icyo gihe batwitse imodoka y’Umunyamabanga Nshingwabikorwa w’Umurenge wa Nyabimata no mu nkengero zaho, bashimuta amatungo, amwe barayica andi barayajyana.</p>
<p><strong>Abaregwa n&#8217;ababunganira</strong></p>
<div class='spip_document_147082 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/rusesabagina_kigali.jpg' width="960" height="686" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Muri urwo rubanza, Antoine Muhima ni we uhagarariye Abacamanza mu gihe Ubushinjacyaha buhagarariwe n’Umushinjacyaha mukuru wungirije  witwa Angelique Habyarimana  n’abandi bashinjacyaha barimo Dushimimana Claudine, Ruberwa Bonaventure, Habimana Jean Kamali, na  Habarurema Jean Pierre.</p>
<p><strong>Urutonde rw&#8217;abaregera indishyi n&#8217;ababunganira</strong></p>
<div class='spip_document_147083 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/rusesabagina_trial_ok.jpg' width="960" height="686" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>

			<hr />

			

			

		]]></content:encoded>

		
		
		
		
			<enclosure 
				url="https://kigalitoday.com/IMG/jpg/rusesabagina_trial_2_.jpg"
				length="134299"
				type="image/jpeg" />
		

	</item>
<item xml:lang="en">

		<title>Igishushanyo mbonera cyo ku rwego rw'igihugu cyagaragaje uko ubuhinzi buzaba buhagaze muri 2050</title>

		<link>https://kigalitoday.com/ubuhinzi/ubuhinzi/article/igishushanyo-mbonera-cyo-ku-rwego-rw-igihugu-cyagaragaje-uko-ubuhinzi-buzaba-buhagaze-muri-2050</link>

		<guid isPermaLink="true">https://kigalitoday.com/ubuhinzi/ubuhinzi/article/igishushanyo-mbonera-cyo-ku-rwego-rw-igihugu-cyagaragaje-uko-ubuhinzi-buzaba-buhagaze-muri-2050</guid>

		<dc:date>2020-11-14T19:06:26Z</dc:date>

		<dc:format>text/html</dc:format>

		<dc:language>en</dc:language>

		<dc:creator>Editor</dc:creator>

		
		
		
		
			<category domain="section">
				Ubuhinzi
			</category>
		

		
		
		
		
			<category domain="tag">
				MobileBigStory
			</category>
		
			<category domain="tag">
				Jean de la Croix Tabaro na Mediatrice Uwingabire
			</category>
		

		
		
		
		<description><![CDATA[
			Icyo gishushanyo mbonera gikubiyemo amakuru atuma abaturage bamenya uko bitwara muri buri gice cy’ubuzima bwa buri munsi, ariko cyane cyane abakora ubuhinzi, kugira ngo bakumire ibura ry’ibiribwa&nbsp;(…)
		]]></description>

		
		
		
		<content:encoded><![CDATA[

			<h1>Igishushanyo mbonera cyo ku rwego rw&#8217;igihugu cyagaragaje uko ubuhinzi buzaba buhagaze muri 2050</h1>

			

			

			<div class='spip_document_143441 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_1.jpg' width="640" height="425" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Urebye ku bijyanye n’ubwiyongere bw’abaturage, amakuru ari muri icyo gishushanyo agaragaza ko ukurikije ubwitabire bwo kuboneza urubyaro, ubona ko mu mwaka wa 2050, Abanyarwanda bazaba ari miliyoni 22 mu gihe mu ibarura rusange ryo mu 2012, bari miliyoni 12. Kugira ngo izo miliyoni 22 z’Abanyarwanda bazaba batuye u Rwanda muri 2050, bazabeho neza, bisaba gutegurwa kare.</p>
<p>Ku bijyanye n’ubutaka, amakuru ari muri icyo gishushanyo mbonera agaragaza ko ubuso bw’u Rwanda bwakenera kuba bwakwikuba inshuro enye, kugira ngo rushobore kubona ibiribwa byazaba bihagije abaturage barwo muri 2050, mu gihe haba hakomeje gukorwa ubuhinzi bwa gakondo nk’ubukorwa ubu.</p>
<div class='spip_document_143442 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_2-2.jpg' width="640" height="425" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Mu cyerekezo 2050, ubuhinzi bwahariwe 47,2% by’ubutaka bw’igihugu bwose, bukaba bugomba kujya butanga umusaruro ukubye inshuro 15 z’umusarur uboneka muri iki gihe, kugira ngo ushobore guhaza Abanyarwanda bose.</p>
<p>Dufashe urugero rw’ibyavuye mu bushakashatsi buheruka ku bijyanye n’igihembwe cy’ihinga B, umusaruro w’ibigori bizasaba ko wiyongera ukagera kuri toni miliyoni imwe n’ibihumbi magana ane (1.4 million metric tons), mu gihe ubu umusaruro w’ibigori ari toni 94,634. Umusaruro w’ibitoki uziyongera ugere kuri toni miliyoni cumi n’enye (14 million metric tons), mu gihe muri iki gihe ari toni 931,991.</p>
<p>Kugira ngo ibyo bigerweho, hakenewe ubuhinzi bukorwa mu buryo bwa kinyamwuga, gukoresha imbuto z’indobanure, inyongeramusaruro n’imiti yica udusimba twangiza imyaka. Hari kandi guhinga hafashishijwe uburyo bwo kuhira imyaka, guhinga mu bishanga bitunganyije no guhinga mu bice by’imijyi.</p>
<div class='spip_document_143443 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_3-2.jpg' width="640" height="405" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Kubera ko muri 2050 abatuye mu mujyi bazaba ari 70% by’abaturage b’u Rwanda, ni ukuvuga miliyoni cumi n’eshanu n’ibice bine (15.4million), ubwo ubuhinzi buzaba bukorwa na 30% by’abaturage batuye mu bice by’icyaro.</p>
<p>Abo 30% bazaba bahinga, bazaba basaba gutanga umusaruro mwinshi kurusha utangwa n’abakora imirimo ijyanye n’ubuhinzi muri iki gihe babarirwa muri 76%.</p>
<p>Ayo makuru n’andi menshi, yose akubiye mu gishushanyo mbonera cyo ku rwego rw’igihugu cyemejewe n’inama y’Abaminisitiri muri Nyakanga uyu mwaka wa 2020. Icyo gishushanyo kikaba kigaragaza uko u Rwanda ruzaba ruhagaze mu 2050, kigaragaza uko buri Munyarwanda muri buri gice cy’ubuzima aharereyemo yagombye kwitwara, kugira ngo, umutungo w’ubutaka ukoreshwe neza, ku bantu bariho ubu, n’abazabaho mu gihe kizaza.</p>
<div class='spip_document_143444 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_4-2.jpg' width="700" height="437" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Rutagengwa Alexis, Umuyobozi ushinzwe ishami ry&#8217;imikoreshereze y&#8217;ubutaka, mu kigo cy&#8217;ubutaka, avuga ko igishushanyo mbonera gifite izindi ngingo nyinshi zisubiza ibibazo by’ingenzi bijyanye n’ubuhinzi, harimo gushaka uburyo bwo kongera umusaruro w’ubuhinzi no gukemura ikibazo kijyanye n’imikoreshereze y’ubutaka.</p>
<p>Hari kandi no gutangira kuva ku buhinzi busanzwe, hagakorwa ubuhinzi bugamije ubucuruzi (commercial agriculture), ibyo bikazageza igihugu ku kuba igihugu gifite ubukungu bushingiye ku nganda.</p>
<p>Igishushanyo mbonera kandi cyize uko ubutaka bugenewe ubuhinzi bwabungabungwa, ntihagire ibindi bukoreshwa, ahubwo hakigwa ukuntu abahinzi nka 50 bahuza ubutaka bwabo buto buto, bwashyirwa hamwe bukaguka bakaba babuhingaho igihingwa kimwe, kugira ngo kibone isoko ryiza ndetse n’izindi serivisi za ngombwa.</p>
<p>Rutagengwa avuga ko kugira ngo umusaruro w’ubuhinzi wiyongere, gahunda yo guhuza ubutaka no guhinga igihingwa kimwe ari rwo rufunguzo.</p>
<div class='spip_document_143445 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_5-2.jpg' width="700" height="466" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Mu Rwanda, kugira ngo umusaruro w’ubuhinzi wiyongere, bizasaba ko umubare w’abahinzi ugabanuka, hagasigara abashobora guhinga ku buryo bwagutse gusa. Ibyo bizashoboka ari uko gahunda yo guhanga imirimo idashingiye ku buhinzi ikomeje gutera imbere.</p>
<p>Rutagengwa agira ati “Hari uburyo bwiza twabonye mu bihugu byateye imbere byo hirya no hino ku isi. Gusa twasanze kugira ngo ubuhinzi bw’umwuga bushoboke, buri muhinzi akwiye kuba afite nibura ubutaka bungana na hegitari imwe n’igice”</p>
<p><strong>Ubuhinzi bugana hejuru cyangwa bugerekeranye (Vertical farming) bukorerwa no mu mujyi </strong></p>
<p>Ubuhinzi bumeze butyo ntibuzakorerwa mu bice by’icyaro gusa, n’abatuye mu mijyi babukora cyane cyane ko budakenera ubutaka bunini, rimwe na rimwe ntibunakenera gukorerwa hasi ku butaka.</p>
<p>Ubundi hari Abanyakigali basanzwe bahinga imbuto n’imboga mu busitani bwabo, ariko igishushanyo mbonera cyo ku rwego rw’igihugu cyaberetse n’ahandi hashobora guhingwa ibindi biribwa, kugira ngo bifashe igihugu kuzashobora kwihaza mu biribwa mu myaka 30 iri imbere.</p>
<div class='spip_document_143446 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_6-2.jpg' width="700" height="463" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>
<p>Hifashishijwe iryo koranabuhanga ry’ubuhinzi bugana hejuru, abatuye mu mujyi bashobora gukoresha ibisenge by’inzu n’ahandi nko mu bikoresho bya palasitike nk’indobo, amacupa n’ibindi bagahinga imyaka kandi ikera.</p>
<p>Rutagengwa atanga urugero rw’ubutaka butajya bubyazwa umusaruro kandi abantu bo mu mijyi batajya batekerezaho.</p>
<p>Yagize ati, “Muzarebe buriya butaka baharura mu gihe basiza ibibanza bajya kubaka inzu muri Kigali no mu yindi mijyi. Abubaka amazu, bafata ubutaka bwiza bunarumbuka, bakajya kubumena mu mihanda y’ibitaka. Igishushanyo mbonera gishya cyereka abantu ko ubwo butaka bajugunya ari bwo burumbuka ndetse ko bwagombye gukoreshwa muri ubwo buhinzi bugana hejuru (vertical farming)”.</p>
<div class='spip_document_143447 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_7.jpg' width="700" height="437" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div><div class='spip_document_143448 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_8.jpg' width="700" height="525" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div><div class='spip_document_143449 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center'>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_9.jpg' width="700" height="525" alt="" class="artimgcontent" />

</figure>
</div>

			<hr />

			

			

		]]></content:encoded>

		
		
		
		
			<enclosure 
				url="https://kigalitoday.com/IMG/jpg/ubuhinzi_5-2.jpg"
				length="133254"
				type="image/jpeg" />
		

	</item>
<item xml:lang="en">

		<title>Imyaka 74 irashize: Dore uko byagenze kugira ngo u Rwanda rweguriwe Krisitu Umwami</title>

		<link>https://kigalitoday.com/amakuru/mu-rwanda/article/imyaka-74-irashize-dore-uko-byagenze-kugira-ngo-u-rwanda-rweguriwe-krisitu-umwami</link>

		<guid isPermaLink="true">https://kigalitoday.com/amakuru/mu-rwanda/article/imyaka-74-irashize-dore-uko-byagenze-kugira-ngo-u-rwanda-rweguriwe-krisitu-umwami</guid>

		<dc:date>2020-10-30T18:52:56Z</dc:date>

		<dc:format>text/html</dc:format>

		<dc:language>en</dc:language>

		<dc:creator>Editor</dc:creator>

		
		
		
		
			<category domain="section">
				 Mu Rwanda
			</category>
		

		
		
		
		
			<category domain="tag">
				Jean de la Croix Tabaro na Mediatrice Uwingabire
			</category>
		

		
		
		
		<description><![CDATA[
			Hari ku Cyumweru tariki 27 Ukwakira 1946, mu misa yabereye i Nyanza mu Ntara y’Amajyepfo,Umwami Mutara III Rudahigwa yigira imbere y’isakaramentu ritagatifu, avuga isengesho.
		]]></description>

		
		
		
		<content:encoded><![CDATA[

			<h1>Imyaka 74 irashize: Dore uko byagenze kugira ngo u Rwanda rweguriwe Krisitu Umwami</h1>

			

			

			<div class='spip_document_142786 spip_document spip_documents spip_document_image spip_documents_center spip_document_center spip_document_avec_legende'
  data-legende-len="81" data-legende-lenx="xx"
>
<figure class="spip_doc_inner">
<img src='https://kigalitoday.com/IMG/jpg/mutara-iii-rudahigwa_2.jpg' width="700" height="466" alt="Umwami Mutara III Rudahigwa ari kumwe n'abayoboraga Kiliziya Gatolika mu Rwanda" title="Umwami Mutara III Rudahigwa ari kumwe n'abayoboraga Kiliziya Gatolika mu Rwanda" class="artimgcontent" />
<div class='spip_ocs_real'><div class="imgartmargin"><strong>Umwami Mutara III Rudahigwa ari kumwe n’abayoboraga Kiliziya Gatolika mu Rwanda</strong></div></div>
</figure>
</div>
<p>Umwami Mutara III Rudahigwa wari umaze imyaka itatu abatijwe Charles Leon Pierre, kuko yabatijwe mu 1943, yatangiye agira ati “Nyagasani Yezu, Mwami w’abantu bose n’uw’imiryango yose, wowe hamwe n’umubyeyi wawe Bikira Mariya umugabekazi w’ijuru n’isi.”</p>
<p>“Jyewe Mutara Charles Leon Pierre Rudahigwa ndapfukamye kugira ngo nemeze ko ari mwe bagenga b’inteko b’u Rwanda, mukagomba no kutubera umuzi ushingiweho ubutegetsi bwarwo n’ingoma yarwo.”</p>
<p>Umwami  Mutara III Rudahigwa ati, “Natwe abanyarwanda twese twemeje ku mugaragaro ko tukuyobotse ukaba uri umwami wacu. Twakiranye icyubahiro amahame abeshaho y’Ubwami bwawe.Mwimanyi nguhaye igihugu cyanjye nanjye ubwanjye. Abagabo barutuyemo, ubahe umutima w’ubudacogora mw’ishyaka, barurwanira ryo kurushyira imbere no kurukomezamo amahoro wazaniye isi yose”.</p>
<p>Pasitoro Ezra Mpyisi,umwe mu Banyarwanda bakuze unafite amakuru ajyanye n’u Rwanda mu gihe cy’ubwami,nawe yari ahari.</p>
<p>Pasitoro Ezra Mpyisi avuga ko iryo sengesho ryakurikiwe na ryavuzweho byinshi bitandukanye, cyane ko byari bibaye nyuma y’imyaka 16, Ise ari we Umwami Yuhi V Musinga, mu buryo bubabaje aciye abana be na Rudahigwa arimo,kuko bari bagiye mu gikirisitu.</p>
<p>Mpyisi agira ati, “Abantu bumvise nabi Umwami Mutara III Rudahigwa, baketse ko yahaye igihugu Papa na kiliziya Gaturika, ariko yagihaye Kirisitu ntabwo ari kiriziya”.</p>
<p>“Yari asobanukiwe iby’umwami bwa Kirisitu kurusha umuntu uwo ari we wese,n’Abapadiri bari mu gihugu icyo gihe ntibashoboraga gutandukanya ubukirisitu n’ubugaturika(Christianity and Catholicism), ariko Umwami we yari abisobanukiwe”.</p>
<p>Impuguke mu bijyanye n’amateka Dr Nkaka Raphael,avuga ko gutura u Rwanda Kirisitu Umwami, “ bitari bisobanuye gutanga igihugu. U Rwanda rwagumye aho rwahoze kandi rukomeza kuba urw’Abanyarwanda,ntaho rwigeze rujya.”</p>
<p>“Byari bivuze ko yemera ko u Rwanda rwaremwe n’Imana kandi rukaba ari urwa Kirisitu”.</p>
<p>Nkaka yongeraho ko gutura igihugu Kirisitu Umwami “ byari bisobanuye ko igihugu gihundutse,cyagiye mu bya gikirisitu , bitandukanye n’uk byari bimeze ku ngoma ya Se, Yuhi V Musinga.”</p>
<p>Nkaka ngo yibuka ko nyuma y’uko Umwami Mutara III Rudahigwa avuze iryo sengesho, “abahagarariye Kiriziya barishimye ku buryo na Papa yambitse Umwami umudari.”</p>
<p>Muri Jenoside yakorewe Abatutsi mu 1994 ntawamenyaga ngo umukirisitu ni uwuhe utari we ni uwuhe.</p>
<p>Hari byinshi byabaye kuri iki gihugu cyatuwe Kirisitu Umwami,uhereye igihe Umwami  Mutara III Rudahigwa yatangiye muri Nyakanga 1959 i Bujumbura, kugeza ubu hari ibyagiye biba byerekana ko Igihugu yifurizahaga kugira amahoro, cyakomeje guhura n’ibibazo kugeza mu myaka ya vuba aha.</p>
<p>Ibibazo igihugu cyagiye gihura nabyo kugeza no kuri Jenoside yakorewe Abatutsi, byagiye bitezwa n’abantu ubundi bagombye kuba bazi ubwami bwa Kirisitu.</p>
<p>Kuva mu 1961, hakurwaho ubwami mu Rwanda. Gregoire Kayibanda wategetse u Rwanda muri Repubulika ya mbere, yari yarize mu ishuri ry’Abamisiyoneri(petit seminaire Saint Leon) ubu ni mu Karere ka Muhanga nyuma akomereza mu iseminari nkuru ya Nyakibanda, ubu ni mu Karere ka Huye.</p>
<p>Ibyo byarakomeje no muri repubulika ya kabiri, mu gihe cy’ubutegetsi bwa Habyarimana Juvénal, icyo bahuriragaho bose no ivangura rishingiye ku ironda-karere ‘regionalism’ n’ubundi bwoko bw’ivangura butandukanye.</p>
<p>Igice kimwe cy’abaturage, Abatutsi babaye inzirakarengane, z’iryo vangura, bamwe baratwikirwa, abandi babona abagize imiryango yabo bicwa,bamwe bahunga u Rwanda,abatarashoboye guhunga bakomeje guhura n’ibibazo iyo myaka yose. Gusa umuco wo kudahana wakomeje kuba ikintu kimenyerewe.</p>
<p>Jenoside yakorewe Abatutsi mu 1994, igahitana abarenga miliyoni, yatumya abantu bibaza icyo ubukirisitu bwamaze mu guhugu cyangwa se niba abantu  barasobanukiwe umugisha Umwami Mutara III Rudahigwa yifurizaga u Rwanda.</p>
<p>Hari n’aho Umwami Mutara yasenze ati, “Abatware bose b’u Rwanda, barutegekane ubutabera, bace imanza zitabera,ntibagatoneshe, kugira ngo hatagira umuntu n’umwe urengana,bareke ibibi byose, kwangana cyangwa no kuryaryana. Ntibakirememo ibice,ahubwo bose bahurize hamwe mu rukundo rwawe.”</p>
<p>Jenoside yaje inyuranya cyane n’iri sengesho kuko yaranzwe n’akarengane ndetse n’urwango.</p>
<p>Bamwe mu bantu bigishaga inkuru nziza ya Kirisitu Umwami, babaye aba mbere mu gutegura jenoside ndetse bayigiramo uruhare.Ubu yaba inkiko z’u Rwanda ndetse n’inkiko mpuzamahanga zose zakiriye imanza z’Abapasiteri n’Abapadiri bagize uruhare muri Jenoside.</p>
<p>Mu gihe bamwe bari muri gereza nyuma yo guhamwa n’icyaha cya Jenoside,abandi barakihishahisha,hari n’abagize uruhare muri Jenoside n’ubu bagikora, bavuga ko babwiriza inkuru nziza y’Imana Se wa Kirisitu Umwami,harimo na Padiri Munyeshyaka Wenceslas,uvugwa ko agikora umurimo wo kwigisha inkuru nziza mu Bufaransa nyamara yaragize uruhare muri Jenoside nk’uko byagiye bivugwa mu buhamya butandukanye.</p>
<p>Pasitoro Mpyisi  wumvise isengesho ry’Umwami Mutara III Rudahigwa, avuga ko n’Abakirisitu batazi Kirisitu Umwami.</p>
<p>Yagize ati, “Turababwira ariko ntibumva, ntibashaka kubaho nka Kirisitu Umwami”.</p>
<p>Gusa, urukundo,amahoro n’ubumwe Umwami  Mutara III Rudahigwa yasengeye, ubu noneho bitangiye kugerwaho mu Rwanda, guhera muri Nyakanga 1994, Jenoside ihagaritswe, igihugu kigatangira inzira y’ubumwe n’ubwiyunge ndetse no gushyira imbere ubunyarwanda nk’igihuza Abanyarwanda bose.</p>
<p>Umwami Mutara III Rudahigwa ntiyibukirwa ku isengesho ry’i Nyanza gusa, kuko hari n’ibindi yakoreye igihugu byatumye ashyirwa mu ntwari z’igihugu mu cyiciro cy’Imena.</p>
<p>Ubutabera Umwami Mutara III Rudahigwa yasengeraga u Rwanda, nabwo baragenda bugerwaho nk’uko Pasiteri Mpyisi abivuga.Yagize ati, “Niba u Rwanda ku buryo bw’igitangaza rutangiye gukira inkovu za Jenoside yakorewe Abatutsi, ni ukubera ko Umwami yarutuye Kirisitu Umwami. Imana ikunda u Rwanda, Kirisitu akomeze areberere igihugu cye cy’u Rwanda”.</p>

			<hr />

			

			

		]]></content:encoded>

		
		
		
		
			<enclosure 
				url="https://kigalitoday.com/IMG/jpg/mutara-iii-rudahigwa_2.jpg"
				length="144361"
				type="image/jpeg" />
		

	</item>



</channel>

</rss>
